Vreau sa stiti despre mine ca am fost mereu o fata plinuta, nu rasa, grasa dar plinuta, pana prin clasa a 10a cand am slabit 30 de kile si am aratat wow. Toata povestea a tinut 3 ani, pana cand din nu stiu ce motiv am inceput sa ma ingras, prima data 5 kile si tot asa pana am atins un minunta prag de care mi-e rusine.Nu ca as arata prost, doar ca nu stiu din ce cauza m-am ingrasat, avand in vedere ca mananc cat un greiere si fac sport destul de mult. Insa din fericire, sau nefericire nici nu stiu cum sa-i spun am aflat intr-un final ca sunt bolnava. Intr-un fel ma bucur, mancar stiu ca nu e din cauza mea, dar pe de alta parte mi-e frica ca o sa degenereze mai tare. Sper sa imi iau inima in dinti si saptamana care vine sa ma duc la doamna endocrinolog pe care o tot aman de un car de ani si de care imi este frica de moarte. Din cate am inteles, dupa ce mi-a pipait gatul o doamna medic, glanda mea s-ar fi marit, ceea ce si simt(e ca si cum ai avea in permanenta mancare in gat), si cel mai probabil nu secreta ceva, ce, nu stiu. Cert e ca nu mai secreta de ceva timp, si uite si cauza ingrasarii mele. Oare sa ma bucur sau sa ma sperii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu